Nu gasesc un motiv pentru care fac asta, ci nu gasesc niciun motiv pentru care nu as face asta. Vara asta m-am indragostit de alpin , mi-am lasat fire de par alb in cateva trasee, am invatat destule fara sa ma pun in pericol si mai important, m-am simtit bine. Am renuntat la cateva ture de trekking pentru frumusetea verticalei si nu am cum sa o regret. Din pacate de multe ori nu am stat sa facem poze, preferand sa ne concentram in primul rand pe traseu. Nu conteaza asta, oricum povestile prind din nou viata la fiecare foc de tabara. Voi “scapa” totusi cateva imagini, pentru a va delecta cu cateva din frumusetile alpine.


Vartopel-Arpasel, una din cele mai spectaculoase portiuni ale Fagarasului


Vedere “la sosea” din Creasta Estica din Piatra Altarului, Cheile Bicazului


Lasand in urma Valea Bucsoiului, pentru a sorbi putin din fiorul Balaurului. Din pacate acesta ne-a lasat in ceata, invitandu-ne inca o data pe creasta.


In Creasta Costila-Galbinele, cautand din ochi continuarea traseului


Cu ceva emotii pe Valea Comorilor,insa deja celebrele fire de iarba ne ajuta.

Asadar..Am vreun motiv?